Prof. David Harrison: Cum sînt organizate cluburile studenţeşti în SUA?

La această reniune CETAS, profesorul W. David Harrison (Universitatea din Carolina de Est) a povestit studenţilor cum funcţionează un club studenţesc în universităţile din SUA.

În primul rînd, cluburile studenţeşti, de exemplu clubul studenţilor la asistenţă socială de la Universitatea din Carolina de Est, sînt organizate exclusiv de studenţii înşişi. Studenţii organizează şedinţele clubului, diverse acţiuni colective, orientate cu precădere în beneficiul studenţilor (pentru apărarea drepturilor lor). Un profesor-tutore va avea grijă să ajute studenţii din clubul respectiv, în caz de necesitate.Clubul studenţesc îşi poate asuma anumite funcţii de „sindicat”, de exemplu pentru a cere administraţiei facultăţii sau universităţii anumite lucruri (să zicem să li se permită să-şi aleagă sau să-şi schimbe doimeniul sau locul de practică, conform preferinţelor). În cadrul şedinţelor clubului studenţesc, se discută de obicei teme de specialitate, mai ales teme „incomode” din societatea americană şi felul în care viitorii specialişti formaţi la universitatea respectivă ar putea influenţa în bine aceste lucruri. Căci, aşa cum susţine prof. Harrison, asistentul social are drept misiune să-i ajute pe cei nevoiaşi, dar şi să-i „deranjeze” pe cei care se simt confortabil (în sensul că asistenţa socială nu este doar un instrument de control asupra populaţiei, ci ea produce un discurs critic care ţinteşte realizarea unei schimbări sociale).

O altă funcţie pe care un club studenţesc în SUA şi-o poate asuma este evaluarea profesorilor de la facultate. În SUA procesul de evaluare a profesorilor de către studenţi a fost instituţionalizat începînd cu anii 1980. Profesorii sînt evaluaţi de către studenţi conform unor criterii precise, obiective, prin completarea anonimă a unui chestionar, în mijlocul sau la sfîrşitul semestrului. Aceste evaluări făcute de studenţi sînt luate în consideraţie la modul cel mai serios de către administraţia facultăţii, astfel încît dacă o evaluare a unui profesor este mai degrabă rea, aceasta poate duce la scăderea salariului acestuia, iar situaţia lui poate fi discutată în cadrul şedinţelor de departament (catedră). Acest proces de evaluare poate avea, ce-i drept, drept efect încurajarea unei concepţii de predare bazate pe formă (metodele de predare accesibile, distractive sînt adesea preferate de studenţi) şi mai puţin pe fond (conţinut). Totuşi, procesul de evaluare a profesorilor de către studenţi este cu siguranţă un factor important de democratizare a învăţămîntului universitar. Sugestia prof. Harrison faţă de particpanţii CETAS a fost ca acest club să iniţieze un proiect de evaluare a profesorilor de la facultate. Profesorii facultăţii vor fi cu siguranţă interesaţi de opinia studenţilor asupra felului în care ei predau.

Apoi, prof. Harrison a vorbit despre strategiile pe care asistenţa socială le aplică în SUA pentru a preveni fenomenul violenţei din societate, în multiplele ei manifestări. Se promovează pe larg campanii de informare şi sensibilizare: de exemplu se pun inscripţii pe anumite produse cu mesaje anti-violenţă şi se afişează panouri în instituţii cu drepturile angajaţilor sau ale copiilor. Un astfel de proiect de informare a drepturilor de către copii a fost promovat acum cîţiva ani în şcolile din Estonia. Un mare rol în prevenirea violenţei îl au şi organizaţiilr non givernamentale.

Profesorul David Harrison le-a urat participanţilor acestei reuniuni CETAS ca începînd cu următoarea reuniune să-şi ia asupra lor organizarea activităţilor Centrului, organizînd şedinţe într-un mod informal (nu ca pe nişte lecţii), intereant şi util pentru toţi.

Abuzul și neglijența față de copii: Ana Niculăeș și Diana Teberneac (AMICUL)

La ședința CETAS din 27 octombrie au fost prezenți 21 studenti și 4 cadre universitare. Tematica generală a fost "Prevenirea și asistența socială în cazurile de abuz și neglijare a copiilor". În prima parte lectorul Ana Niculăeș a făcut o prezentare pe tema „Abuzul față de copii”, combinînd diferite abordări din domeniul asistenței sociale si psihologiei. Apoi, a fost prezentată experiența Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (Programul AMICUL). În partea a doua, dna Diana Teberneac a prezentat activitatea Programului AMICUL și a pus accent pe activitatea asistentului social ca membru al echipei interdisciplinare. La final, participanților le-au fost distribuite materiale de sensibilizare și informare cu privire la prevenirea și implicarea asistenților sociali în cazuri de abuz față de copii. Ambele prezentări au fost de o mare valoare pentru participanți din mai multe considerente: relatarea experienței unui Program unic în Moldova, prezentarea problemei din aspecte interdisciplinare și argumentarea necesității implicării active a asistenților sociali la depistarea și referirea cazurilor de abuz și neglijare.

Aici puteți viziona prezentarea Anei Niculăeș „Rolul asistentului social in prevenirea maltratarii si neglijentei la copii”.

Activităţi CETAS: Planificare anuală a activităţilor pentru anul universitar 2011-2012

Nr. d/o	Conţinutul activităţilor	Data desfășurării	Forma de organizare
1	Asistența Socială la intersecţia diferitor culturi (Întîlnire cu prof. dr. Lilian Negură și prezentarea impresiilor de la participarea la Școala Internațională de Asistență Socială din Finlanda, 2010)	29 Septembrie 2011	Seminar şi Discuţii
2	Rolul asistentului social în prevenirea abuzului şi a neglijenţei față de copii	27 Octombrie 2011	Prezentare şi discuţii
3	Prezentarea activităţilor şi realizărilor ONG „Motivaţie”	24 Noiembrie 2011	Vizionarea unui film, Discuţii
4	Relația părinţi – copii: duel sau duet	22 Decembrie 2011	Vizionarea unui film „Părinţii nu mă iubesc”
5	Lucrul cu infractorii minori: crearea podurilor între insule	26 Ianuarie 2012	Prezentarea rezultatelor unei cercetări din Finlanda. Discuții
6	Activităţi nonformale în Asistenţa Socială. Da sau Ba?	23 Februarie 2012	Dezbateri
7	Elemente de art terapie folosite cu brio în asistenţa socială	29 Martie 2012	Elemente de training
8	„Cînd copiii nasc copii”- lucrul asitentului social cu mamele adolescente	26 Aprilie 2012	Seminar şi discuţii
9	Rolul spiritualităţii în Asistenţa Socială	31 Mai 2012	Vizionarea unui film, Discuţii

Ședințe de consiliere profesională oferite de prof. David Harrison, dr. în Asistența Socială, Universitatea Carolina de Est, SUA, oferite membrilor catedrei de Asistenţă Socială

Nr. d/o	Conţinutul activităţilor	Data desfășurării	Public țintă	Forma de organizare
1	Prof. International David Harrison, dr. în Asistența Socială „Designul unei cercetări”	8 Noiembrie 2011	Membrii Catedrei AS	Workshop
2	Cercetare Umbrelă – metode, tehnici şi istorii de succes Prof. International David Harrison, dr. în Asistenta Socială	11 Noiembrie 2011	Membrii Catedrei AS	Workshop
3	„Tehnica – Simulare” Prof. International David Harrison, dr. în Asistenta Socială	14 Noiembrie 2011	Membrii Catedrei AS	Workshop
4	„Tehnici pentru supervizarea tezelor de an” Prof. International David Harrison, dr. în Asistenta Socială	(data se va preciza)	Membrii Catedrei AS	Seminar
5	„Paşii pentru implementarea unui Program de Doctorat în Asistenţa Socială” Prof. International David Harrison, dr. în Asistenta Socială	17 Aprilie 2012 (se va preciza)	Membrii Catedrei AS	Discutii
6	„Tehnici inovative de predare în Asitenţa Socială”	19 Aprilie 2012 (se va preciza)	Studenți, membrii CETAS	Seminar
7	„Probleme sociale legate de sărăcie”	21 Aprilie 2012 (se va preciza)	Studenți, membrii CETAS	Discuţii

Asistenţa Socială la intersecţia diferitor culturi (prima ședință din acest an 2011/2012)

În acest an de studii (2011-2012), prima sedinţa CETAS (Centrul de erudiție al tinerilor în asistență socială) a avut loc pe data de 29 Septembrie 2011, ora 14.00 cab. 53 (UPS, bloc 1). Tema discutată a fost „Asistenţa Socială la intersecţia diferitor culturi”. Invitatul şedinţei a fost Lilian Negură, Dr. în Sociologie, profesor la Departamentul de Asistență Socială a Universității din Ottawa, Canada, care a vorbit despre specificul profesiei de asistent social în Canada şi despre rolul important pe care îl joacă studenţii în evaluarea cursurilor oferite de către profesorii universitari pentru a asigura o calitate cât mai înaltă a studiilor universitare.

De altfel, în Moldova există un proiect similar, organizat de un ONG care încurajează studenţii să evalueze profesorii lor. Doritorii să participe la acest proiect de evaluare (anonimă) a învățămîntului din facultatea lor sînt invitați să acceseze linkul http://evaluez.eu/ro/.

În a doua jumătate a şedinţei, lectorii Catedrei de Asistenţă Socială - Nicolae Beşliu, Ana Niculăeş şi Vitalie Popescu - au făcut o prezentare a impresiilor în urma experienţei avute în cadrul Şcolii de Vară Internaţionale „Asistenţa Socială dintr-o perspectivă globală”, care a avut loc în perioada 23 Mai – 7 Iunie 2011 la Rovaniemi (baștina lui Santa Klaus), Finlanda.

Următoarea şedinţă CETAS va avea loc la 27 Octombrie 2011, ora 14.00, cab. 53, și va avea drept temă „Rolul asistentului social în prevenirea neglijării şi maltratării copiilor”.

Vă mai aşteptam!

CETAS? – Întrebări frecvente

Ce este CETAS?

Centrul de erudiţie al tinerilor în asistenţă socială (CETAS) este o activitate extracurriculară propusă de lectorii catedrei de Asistență Socială (UPSM).

Cine poate participa la ședințele CETAS?

Pot participa toți studenţii UPSM (de la asistență socială și alte specialități) interesaţi de dezvoltarea lor profesională.

Când au loc ședințele CETAS?

Ședințele CETAS au loc de obicei în ultima joi a lunii, ora 14.00.

Unde au loc ședințele CETAS?

Ședințele CETAS au loc de obicei la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, bl. 2 cab. 53.

Cum au loc ședințele CETAS?

Discuţiile au loc într-un cadru nonformal şi o atmosferă degajată.

Cine vor fi invitați să comunice cu participanții?

La ședințele CETAS sînt invitați să vorbească practicieni în domeniul asistenţei sociale

Pentru ce avem nevoie de participarea la ședințele CETAS?

1. În urma frecventării cu regularitate a ședințelor CETAS pe parcursul unui an academic, participanții for primi un Certificat de Participare, care va însemna un punct forte pentru CV-ul lor şi o șansă în plus la angajare (se vor admite cel mult 2 absenţe).

2. Odată ce studentul va deveni membru CETAS, i se va oferi un card CETAS, în baza căruia va avea acces la literatura de specialitate la Catedra Asistenţa Socială (a se vedea pe acest blog lista cărților).

3. Membrilor CETAS li se va oferi, la cerere, o scrisoare de recomandare pentru facilitarea obţinerii unui loc de practică/ de muncă în domeniul asistenței sociale.

4. Participanții la ședințele CETAS vor avea ocazia să-și îmbunătățească calificarea profesională într-o echipă cu experienţă internaţională (Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Germania, Canada, SUA etc.).

Regulamentul CETAS

Regulamentul

privind organizarea activităţii Cercului Ştiinţific Studenţesc

„Centrul de Erudiţie al Tinerilor în Asistenţă Socială”

din cadrul catedrei „Asistenţă socială”,

Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă"

I. Dispoziţii generale.
1.1. Pentru studenţii cu interese ştiinţifice ce depăşesc programele obişnuite de instruire catedra “Asistenţă socială” organizează şedinţe de lucru în cadrul Cercului Ştiinţific Studenţesc.
1.2. Cercul ştiinţific studenţesc (în continuare cercul) este o organizaţie a studenţilor cu interese ştiinţifice ce depăşesc programele obişnuite de instruire.
1.3. Coordonatorul/ coordonatorii cercului (în continuare – coordonatorul cercului) este desemnat de către şeful catedrei la prima şedinţă din anul universitar şi confirmat prin decizia catedrei.
1.4. Scopul activităţii cercului constă în aprofundarea cunoştinţelor în domeniul asistenţei sociale şi formarea deprinderilor de cercetare ştiinţifică la studenţi.
În acest scop se pot evidenţia dezvoltarea următoarelor deprinderi:
să cunoască aparatul categorial şi paradigmele deØ bază ale domeniului asistenţei sociale;
să înţeleagă schimbarea sociala şi formele ale intervenţiei socială;
să cunoască procesulØ de supervizare în asistenţă socială;
să cunoască procesul comunicării şi consilierii în asistenţă socială;
să cunoască sistemul de protecţie socială ş.a.
1.5. În activitatea sa Cercul şi Coordonatorul se conduc de legislaţia în vigoare, Regulamentele Ministerului Învpţămîntului Educaţiei şi Tineretului a Republicii Moldova şi a Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă din Moldova, Ordinele Rectorului UPS ,,Ion Creangă,, Hotărîrile Senatului , Hotărîrile Consiliului facultăţii şi catedrei “Asistenţei Sociale”.

II. Tematica şedinţelor.
2.1 Tematica şedinţelor cercului cuprinde cele mai diverse şi actuale teme şi probleme ale teoriei şi practicii în domeniul asistenţei sociale.
2.2. Coordonatorul cercului anunţă tematica şedinţelor cercului ştiinţific studenţesc pentru anul universitar în curs.
2.3. Oricare membru a catedrei este în drept să propună teme pentru discuţie în cadrul şedinţelor cercului.
2.4. Oricare student este în drept să propună teme pentru discuţie în cadrul şedinţelor cercului.
2.5. Deasemenea, coordonatorul cercului este în drept să ceară membrilor catedrei să anunţe teme pentru discuţii în cadrul şedinţelor cercului ştiinţific studenţesc, reeşind din domeniul cercetat de persoanele respective.
2.6. Tematica şedinţelor cercului se supune aprobării din partea şefului catedrei.
2.7. Tematica şedinţelor cercului se afişează pe panoul informaţional al catedrei, cu indicarea datei, orei şi locului desfăşurării şedinţelor.
2.8. Pe parcursul anului universitar, pot fi anunţate suplimentar, după caz, teme pentru discuţii în cadrul şedinţelor cercului.

III. Periodicitatea şedinţelor.
3.1. Şedinţele cercului se desfăşoară, de regulă, lunar.
3.2. Convocarea şedinţelor, se face de către coordonatorul cercului.
3.3. Tema fiecărei şedinţe cu proiectul ordinei de zi se afişează suplimentar la intrarea în blocurile de studii şi pe panourile cu informaţii pentru studenţi cu două săptămîni înainte de desfăşurarea şedinţelor.
3.4. Pe parcursul anului universitar, pot fi convocate, după caz, şedinţe suplimentare la temele anunţate sau cu alte teme actuale.

IV. Participanţii la şedinţe.
4.1. La şedinţe participă studenţi de la toţi anii a specialităţii asistenţă socială
4.2. Înscrierea în calitate de membru al cercului se face benevol, în dependenţă de interesele personale ale studenţilor vis-a-vis de cercercetările ştiinţifice ale cercului.
4.3. La şedinţe pot participa profesorii catedrei „Asistenţă socială”.
4.4. La tematicile cu caracter tangenţial pot participa deasemenea şi profesori de la alte catedre de profil.
4.5. La tematicile cu aspect practic pot fi invitate persoane ce activează direcţii de asistenţă socială , instituţii statale şi în ONG-uri.

V. Ordinea de zi a şedinţelor.
5.1. Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea coordonatorului cercului/ şefului catedrei / membrilor catedrei / participanţilor.
5.2. Proiectul ordinii de zi se supune aprobării şefului catedrei.

VI. Desfăşurarea şedinţelor.
6.1. Şedinţele se desfăşoară conform tematicii şi proiectului ordinii de zi anunţate.
6.2. În cadrul şedinţelor se prezintă pentru discuţii referate, raporturi, comunicate, studii de caz, filme ştiinţifice pentru dezbateri şi analiză.
6.3. Şedinţele sunt conduse de către coordonatorul cercului, sau după caz, de către persoane invitate (specialişti în domeniu).
6.4. După efectuarea prezentărilor se trece la dezbateri.


VII. Stimularea participanţilor activi.
7.1. Studenţii ce prezintă pentru discuţii referate, raporturi, comunicate de interes ştiinţific se recomandă pentru participarea la Conferinţele ştiinţifice studenţeşti anuale desfăşurate în cadrul Universităţii Pedagogice de stat Ion Creangă.
7.2. După caz, lucrările prezentate în cadrul şedinţelor Cercului pot fi acceptate ca lucrări de control, proiecte de specialitate la disciplinele catedrei.
7.3. După caz, se poate organiza publicarea unor culegeri speciale ale materialelor cercului ştiinţific studenţesc sub conducerea şefului catedrei.

VIII. Raportul privind activitatea cercului.
3. La sfîrşitul anului universitar coordonatorul cercului întocmeşte un raport privind activitatea Cercului Ştiinţific Studenţesc.
4. Raportul trebuie să conţină:
a. tematica şedinţelor,
b. data organizării,
c. ordinea de zi a şedinţelor,
d. numele participanţilor şi titlurile comunicărilor lor,
e. publicaţiile apărute ca urmare a lucrărilor cercului ştiinţific studenţesc,
f. lucrările accepate ca lucrări de control şi proiecte de specialitate la disciplinele din programele de studii,
g. sugestii şi propuneri pentru activitatea cercului ştiinţific studenţesc pentru viitor.
8.3. Coordonatorul cercului este obligat să prezinte şi alte rapoarte despre activitatea cercului la cerinţa administraţiei şi în formele cerute.